Politica

Percheziții DIICOT în România și Monaco în dosarul Nordis

Procurorii DIICOT desfășoară luni dimineața percheziții la 65 de locații din România și Monaco în legătură cu dosarul Nordis.

Dintre acestea, 63 au loc în municipiul București și în județele Ilfov, Constanța, Galați, Giurgiu, Bistrița Năsăud și Prahova, într-un caz penal ce vizează constituirea unui grup infracțional organizat, delapidare cu consecințe deosebit de grave, spălare a banilor, evaziune fiscală și înșelăciune cu grave urmări, inclusiv manipularea intenționată a impozitelor, taxelor sau contribuțiilor, generând obținerea ilegală de fonduri sub formă de rambursări sau restituiri din bugetul general consolidat. Toate aceste activități au fost desfășurate în mod continuat, conform unui comunicat de presă emis de DIICOT.

Este important de menționat că, în timpul desfășurării perchezițiilor, Laura Vicol a postat pe pagina sa de Facebook mesajul “A început spectacolul!”.


https://www.facebook.com/plugins/post.php?href=https%3A%2F%2Fwww.facebook.com%2Flauravicoldeputat%2Fposts%2Fpfbid0UWr6jVykUznuEwrSeEzvMWaDdsTxgw4nKzzVMLxQ5jwi4mqCTetum7CsTP3BAkP8l&show_text=true&width=500" width="500" height="166" style="border:none;overflow:hidden" scrolling="no" frameborder="0" allowfullscreen="true" allow="autoplay; clipboard-write; encrypted-media; picture-in-picture; web-share

Conform informațiilor furnizate de G4Media, premierul Marcel Ciolacu ar fi efectuat mai multe zboruri cu un avion privat, iar pentru unele dintre acestea, costurile ar fi fost acoperite de una dintre companiile grupului, Nordis Travel. Unul dintre acționarii Nordis este soțul fostei deputate PSD, Laura Vicol.

Premierul a refuzat inițial să recunoască faptul că ar fi zburat cu avioane private, dar a admis ulterior că a avut “o aroganță”, subliniind că a plătit personal biletele. Acesta a promis că va prezenta dovezi, însă a arătat doar trei facturi pe TikTok.

Facturile prezentate de Marcel Ciolacu conțin informații care sugerează că este improbabil ca acestea să fi fost emise în anul 2022, anul în care au avut loc zborurile cu avionul privat, conform site-ului specializat în aviație, BoardingPass.

Luna trecută, Laura Vicol, care nu a mai fost inclusă pe listele PSD pentru alegerile parlamentare din decembrie 2024 în urma scandalului, a recunoscut că a zburat cu Marcel Ciolacu cu avioanele private și a afirmat că demisia sa din PSD nu a fost voluntară.

Investigațiile desfășurate până în prezent, vizând 72 de suspecți (40 de persoane fizice și 32 de persoane juridice), au arătat că, începând din 2018, “trei dintre suspecți au inițiat și constituit un grup infracțional organizat, structurat pe un model piramidal cu trei paliere, care a conceput și implementat un mecanism infracțional complex, constând în promovarea și dezvoltarea unor proiecte imobiliare sub acoperirea mai multor societăți comerciale. Acest lucru a fost urmat de încasarea de sume de bani de la clienți (cumpărători), delapidarea fondurilor societăților, inducerea în eroare a cumpărătorilor în cadrul executării ante-contractelor și contractelor de vânzare-cumpărare, evidențierea de operațiuni fictive în contabilitatea societăților controlate, având scopul de a evada de la plata obligatiilor fiscale, și stabilirea cu rea-credință a taxelor (TVA). Acest mecanism a condus la obținerea ilegală de sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul de stat, provocând prejudicii societăților comerciale, clienților cumpărători și bugetului de stat”, se menționează în comunicat.

Conform DIICOT, fondurile obținute ilegal au fost supuse unui proces de spălare a banilor.

Din investigațiile realizate, s-a stabilit că eșalonul secund al grupului de criminalitate organizată a fost compus din persoane apropiate liderilor (în relații de rudenie sau prietenie), care au aderat la grup și l-au sprijinit activ prin diverse metode, sub controlul și îndrumarea acestora. Ultimul palier a susținut grupul infracțional organizat prin pregătirea documentației aferente operațiunilor de vânzare a imobilelor, inclusiv consultanță juridică (notari și avocați) și încasarea de sume de bani rezultate din infracțiunile de delapidare, adesea justificându-se prin documente care înșelau părțile implicate.

Urmărirea penală a arătat că, în perioada 2019-2024, liderii grupului infracțional organizat, prin intermediul a cinci societăți comerciale, au încasat de la clienți (persoane fizice sau juridice) sume depășind 957.000.000 lei (peste 195 milioane euro) cu titlu de avans în cadrul promisiunilor bilaterale de vânzare-cumpărare, respectiv contracte de vânzare-cumpărare pentru apartamente, parcări și mobilier.

Fondurile astfel obținute au fost, de regulă, delapidate rapid prin transferuri către persoane fizice, membri ai grupului infracțional organizat, către societăți afiliate structurii criminale, plăți de salarii și cheltuieli de lux, în valoare de aproximativ 346.000.000 lei și 2.400.000 euro.

În majoritatea cazurilor, externalizarea fondurilor s-a bazat pe documente justificative false, care creau aparența legalității operațiunii de înstrăinare a sumelor din patrimoniul societăților (avansuri, dividende, restituiri de împrumuturi, cesiuni de părți sociale). Indiferent de traseul financiar, sumele au fost în final direcționate către conturile membrilor grupului și retrase în numerar.

De asemenea, “suspecții au indus în eroare, cu ocazia executării unor promisiuni de vânzare-cumpărare, acte adiționale și contracte având ca obiect imobile (apartamente) în cadrul unor ansambluri rezidențiale, mai multe persoane fizice și juridice, fie direct, fie prin intermediul angajaților societăților implicate în vânzări, prin prezentarea de informații false referitoare la stadiul proiectelor, predarea apartamentelor și afirmarea unor procente mari de vânzări, amânând repetat semnarea contractelor fără justificare, inducând clienții în eroare prin false motive referitoare la întârzieri – vreme nefavorabilă, pandemie sau conflicte externe”, conform procurorilor DIICOT – Structura Centrală.

Fraudele săvârșite de membrii grupului de criminalitate organizată incluzând și vânzarea imobilelor către alte părți, cerința semnării contractelor de vânzare-cumpărare cu noi obligații, neprevăzute inițial în contractele de promisiune, cum ar fi cedarea timp de lungă durată a apartamentelor, utilizarea acestora fără notificarea clienților, grevarea imobilelor cu sarcini în favoarea lansatorilor fără acordul clientului, restricții privind înregistrarea la cartea funciară a promisiunilor de vânzare-cumpărare, și asumarea de obligații de confidențialitate sub amenințarea unor penalizări financiare semnificative care descurajau orice acțiune în justiție din partea clienților.

Suspecții au folosit, de asemenea, tehnici de recompartimentare a imobilelor pentru a complicata identificarea unităților vândute, au obstrucționat accesul clienților la șantiere pentru a verifica statusul lucrărilor, iar vânzarea în bloc a apartamentelor către propriile societăți, urmată de retractarea rapide a acestor vânzări, a fost o altă practică comună în scopul de a nu pune la dispoziția clienților imobilele contractate.

În consecință, membrii grupării de criminalitate organizată au generat pagube materiale semnificative clienților, concomitent cu obținerea de beneficii patrimoniale nereparate.

În repetate rânduri, în diferite intervale de timp, liderii grupului infracțional au ordonat executarea de operațiuni fictive de achiziție în documentele contabile ale firmelor implicate, având scopul de a reduce baza impozabilă și de a realiza deduceri ilegale ale TVA-ului.