România va dispune de capacități avansate de detectare în Marea Neagră până în 2027 pentru a proteja proiectul de gaze offshore în curs de dezvoltare, a declarat pentru Reuters Radu Burnete, consilierul economic al președintelui, citat de News.ro.
România are o frontieră terestră de 650 km cu Ucraina și a asistat în ultimii doi ani la încălcări repetate ale spațiului său aerian de către drone rusești, precum și la apariția unor mine plutitoare în Marea Neagră, pe rutele comerciale și energetice cheie.
Proiectul offshore Neptun Deep, deținut în comun de OMV Petrom și Romgaz, ar urma să furnizeze primele livrări în 2027, făcând din România cel mai mare producător de gaze din UE.
„Ce este sigur este că România trebuie să investească în capacități avansate de detectare”, a declarat pentru Reuters Radu Burnete, consilierul economic al președintelui Nicușor Dan. „Acestea includ radare, drone, senzori, ideea fiind că trebuie să știm mult mai bine ceea ce se întâmplă în larg și aceasta este o prioritate. Trebuie să fie pusă în aplicare (până în 2027)”, a declarat Radu Burnete.
O parte din aceste capacități vor fi finanțate prin inițiativa de reînarmare „SAFE” a UE, în cadrul căreia România va putea accesa 16,6 miliarde de euro între 2026 și 2030.
Conform condițiilor puse acestei finanțări, unele elemente din ceea ce cumpără fiecare stat membru vor fi fabricate în țara respectivă, iar Burnete a spus că guvernul se va asigura că România va putea și exporta o parte din ceea ce produce.
Cheltuielile SAFE vor contribui la revitalizarea industriei de apărare a țării, care se află în dificultate, și la stimularea economiei, inclusiv prin redirecționarea unei părți din producție către producătorii de automobile aflați în dificultate, abordând în același timp unele preocupări de securitate generate de războiul Rusiei în Ucraina, a explicat Radu Burnete.
El a declarat că se așteaptă ca creșterea economică să se accelereze începând cu 2027, susținută în parte de cheltuielile de apărare, gazul offshore și eforturile guvernului de a reduce deficitul bugetar.
Marea Neagră și fluviul Dunărea, care leagă România de Ucraina și Europa de Vest, fac parte din factorii atractivi pentru investitori, a spus Burnete, alături de investițiile statului în infrastructura autostrăzilor.
Dunărea și investițiile suplimentare în portul Constanța de la Marea Neagră ar putea face din România un centru logistic pentru reconstrucția Ucrainei. „Vom finanța multe dintre aceste interconectări cu Moldova și Ucraina din fondul SAFE”, a declarat Burnete.