Modalitatea de formare a birourilor electorale s-a schimbat constant în ultimii ani, dar nu mereu prin legi discutate în Parlament, cu mult timp înaintea datei alegerilor, ci prin OUG sau prin articole înghesuite într-o listă lungă de amendamente.
Asta se întâmplă în ciuda faptului că unul dintre principiile de bază ale stabilității legislative, definite de Codul de bune practici în materie electorală al Comisiei de la Veneția este ca elementele fundamentale ale dreptului electoral, inclusiv componența comisiilor electorale, să nu fie modificate cu mai puțin de un an de la alegeri, atrage atenția Expert Forum.
Principalele concluzii:
Pentru alegerile locale și europarlamentare din 2024 modul de formare a comisiilor a fost modificat pentru comasarea alegerilor, prin OUG 21/2024. Comisia de la Veneția a confirmat printr-o opinie legată de comasarea alegerilor, publicată pe 18 martie și în care citează și EFOR/coaliția Vot Corect, că folosirea OUG ”subminează calitatea legislativă, securitatea juridică și principiile democratice, inclusiv principiul separării puterilor”, iar ”contrar standardelor internaționale, adoptarea OUG 21/2024 nu a fost nici consensuală, nici rezultatul unei consultări publice adecvate.” Vedeți rapoartele EFOR/Coaliției Vot Corect, care critică folosirea OUG și comasarea alegerilor.
Și înaintea alegerilor locale și parlamentare din 2020 s-a modificat modul de formare a birourilor electorale, cu doar câteva luni înaintea zilei alegerilor. De exemplu, la locale au fost introduse modificări legate de modalitatea de completare a birourilor cu partidele parlamentare, favorizând partidele care aveau reprezentare în ambele camere.
Pentru alegerile din acest an, regula s-a modificat prin art. 3 (4) din OUG 1/2025, o ordonanță aprobată fără niciun fel de consultare publică și care nu explică necesitatea acestor amendamente. OUG modifică modalitatea de completare a birourilor de la nivel județean/sector/pentru străinătate și a celor pentru secțiile de votare.
EFOR a solicitat pe 17 ianuarie Guvernului și Parlamentului să abroge aceste reglementări, fără să primească niciun răspuns. Proiectul de lege, dezbătut în comisii la Senat, dar asupra căruia nu s-a votat în plen nu a introdus nicio modificare în acest sens. Proiectul a fost transmis la Camera Deputaților, prin adoptare tacită. De asemenea, EFOR și alte organizații au criticat modul în care a fost aprobată OUG, fără niciun fel de consultări și transparență. De exemplu, proiectul OUG a fost pus în dezbatere publică după aprobarea acestuia.
Legea 370/2004 face referire în forma originală la formațiunile politice care participă la alegeri sau care au propus candidați; nici legea originală nu e neapărat mai clară, folosind formulări variate. Conform noilor reglementări, în prima fază birourile de la nivel intermediar și cele de la nivelul secțiilor de votare se completează cu câte un reprezentant al fiecărui partid politic parlamentar, indiferent dacă a înregistrat candidați sau nu. În a doua etapă birourile se completează, prin tragere la sorți, cu reprezentanți ai formațiunilor politice care nu sunt reprezentate în Parlament și au propus candidat.
Această procedură de completare oferă un avantaj nejustificat partidelor politice parlamentare, mai ales că două dintre ele, POT și SOS România, nu au candidați. Nu este clar de ce unele partide care nu au candidați să aibă reprezentanți în comisiile electorale. Pe de altă parte, partidele neparlamentare care propun candidați au șanse foarte mici să prindă locuri în comisii. La nivel județean sau la nivelul secției de votare, biroul se completează cu 7 reprezentanți, fix câte partide parlamentare există. De menționat că partidele care nu au reprezentanți în birourile electorale pot nominaliza delegați. Dar aceștia nu participă la luarea deciziilor, au rol similar cu observatorii.O altă problemă este că independenții nu pot desemna reprezentanți în birourile electorale sau delegați.
Raportul ODIHR pentru alegerile prezidențiale din 2019 recomanda ca ”Partidele politice și candidații independenți trebuie să aibă șanse egale de reprezentare în organele electorale. Regulile preferențiale care pun partidele parlamentare în avantaj ar trebui să fie reexaminate.” Regulile actuale limitează și mai mult reprezentarea justă.
Deși această modificare nu este explicată de inițiatori, putem deduce că va crea dezechilibre de reprezentare în birourile electorale. Chiar dacă potrivit legii și regulamentului de organizare și funcționare a birourilor electorale, membrii exercită o funcție de stat și trebuie să fie neutri în activitatea lor și luarea deciziilor, știm că în practică situația este mai complexă, iar obiectivitatea nu este mereu la nivelul la care ne-am aștepta. În practică, cel mai probabil trei partide vor avea un interes mai apropiat de candidatul Crin Antonescu (PSD, PNL, UDMR), iar alte trei ale candidatului George Simion (AUR, POT și SOS România). Astfel de majorități pot denatura echilibrul în procesul de luare a deciziilor.
În concluzie, această modificare poate afecta mai multe principii privind formarea birourilor electorale, dar și transparența procesului, astfel:
A fost aprobată netransparent, fără niciun fel de consultare.
A fost aprobată prin OUG, fără a se justifica urgența, cu doar câteva luni înaintea alegerilor.
Proiectul de OUG nu a fost aprobat până în acest punct prin lege.
Se aplică doar la aceste alegeri – din nou, nu se înțelege de unde venea nevoia de amendamente fix pentru această reglementare. EFOR a criticat și în trecut utilizarea OUG-uri care modifică aspecte semnificative legate de organizarea alegerilor și care se aplică punctual pentru un scrutin, fără o justificare solidă.
Modalitatea de formare a birourilor electorale favorizează anumiți candidați.
Continuă să limiteze reprezentarea independenților.
Citiți aici raportul integral