Candidatul Crin Antonescu a dat o declarație la Securitate în 1988 despre un coleg profesor de la Școala Generală Niculițel (Tulcea), arată Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) în adeverința oficială.
Cu toate acestea, CNSAS susține că lui Antonescu nu i se poate atribui calitatea de lucrător sau colaborator al Securității, poliția politică a regimului comunist, potrivit G4Media.ro
De remarcat o premieră: CNSAS a restricționat accesul la nota de constatare care a stat la baza emiterii adeverinței, arătând că doar Crin Antonescu o poate consulta.
”Nota de constatare pe care s-a intemeiat adeverinta poate fi consultata de titularul adeverintei la sediul Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii. Prezenta poate fi contestata la Sectia de contencios administrativ si fiscal a Curtii de Apel Bucuresti, de catre orice persoana interesata, in termen de 48 de ore de la data publicarii pe pagina de internet a CNSAS”, scrie în adeverința eliberată de CNSAS.
Spre comparație, notele de constatare ale celorlalți candidați verificați de CNSAS pot fi consultate de publicul larg la sediul CNSAS.
Încă o noutate: în adeverința eliberată lui Crin Antonescu, CNSAS nu transcrie nimic din declarația dată de acesta la Securitate în dosarul colegului său profesor.
Acest lucru înseamnă că publicul nu poate vedea ce declarație a dat Crin Antonescu la Securitatea comunistă despre colegul său profesor.
+++
Imediat după publicarea informației, Crin Antonescu a ieșit într-o conferință de presă.
Principalele declarații ale lui Crin Antonescu:
Nu am fost niciodată, sub nicio formă, colaborator al Securității, cu atât mai puțin nu am făcut poliție politică. Nu am avut de altfel nicio relație cu Securitatea decât în calitatea de umărit, în cazul la care mă voi referi imediat cu toate amănuntele pe care le cunosc.
În 1987, un prieten al meu, foarte bun, mă aflam la Tulcea în acel moment, un prieten al meu, inginer, nu profesor, a plecat într-o excursie în Bulgaria și de acolo a încercat să plece în Austria, nereușind acest lucru, și fiind capturat de către organele de ordine din Bulgaria, adus ulterior în România. La plecare, el a lăsat câteva obiecte personale pentru trei prieteni sau patru foarte apropiați. Toți cei trei, pentru că ne lăsase cu nume, cu etichete obiectele respective, am fost chemați în calitate de umărit la Securitatea să dăm declarații în legătură cu acest lucru. M-am prezentat și eu, nu era facultativ atunci, în calitate, repet, de umărit.
Am dat o declarație în care n-am oferit nicio informație specială, decât aceea că sunt prieten cu persoana respectivă, că știam că pleacă într-o excursie în Bulgaria, că nu știam ce intenții are, ceea ce era de altfel adevărat și atât și nimic mai mult.
Foarte interesant este că persoana respectivă, în anul următor, în 1988, a avut o nouă tentativă, de data aceasta reușită, din fericire, de a părăsi țara. Eu am fost singura persoană care am știut despre intenția lui. El a avut atâta încredere în mine încât mi-a spus să-i anunț părinții, ceea ce am și făcut. Omul a traversat în Iugoslavia, a stat în lagăr o vreme și după aceea a plecat în Canada, unde trăiește și astăzi.
Eu nu numai, evident că n-am oferit nicio informație Securității, ci mi-am asumat acest risc, am anunțat după termenul pe care îl stabiliserăm împreună de două sau trei săptămâni, i-am informat părinții că el a plecat de fapt din țară și nu se mai întoarce și asta este tot.
Eu, în legătură cu această declarație pe care chemat la securitate, în calitate de urmărit și în care nu dau nicio informație împotriva acestui om, cer doar ca această declarație să fie făcută publică, nu am absolut nimic de ascuns, am fost o victimă a Securității, nicidecum un colaborator, cu atât mai puțin un colaborator al Securității în calitate de poliție politică.
Eu înțeleg că într-o campană electorală se pot întâmpla multe lucruri. Asta mi se pare totuși unul dintre cele mai mizere și încă o dată cer și CNSAS-ului să publice această declarație, nu am nicio altă formă de colaborare cu Securitatea, asta nu e o formă de colaborare cu securitatea.
Spun celor care nu știu sau reamintesc celor care știu, care au trăit acele vremuri, că nu era facultativ să te preziți dacă erai convocat la securitate și că asta figurează probabil, nu știu, dar figurează probabil în dosarele securității cu explicații foarte clare și doar la calitatea mea de urmărit.
Așadar, încă o dată, nu am furnizat niciodată nimănui nici Securității informației care să dă uneze cuiva, mai mult decât atât l-am acoperit pe prietenul meu, aș putea fi acuzat de tăinuire dacă vechea securitate ar reveni în funcție.
Nu am absolut nimic de ascuns în legătură cu acest lucru. Sunt un om care în permanență am avut trecutul și sub acest aspect și sub altele la vedere. Mi-aduc aminte că a fost o încercare a fostului președinte Traian Băsescu cu mulți ani în urmă, nu știu, 15-20, a făcut o aluzie sau chiar o acuzație, am ieșit public, i-am cerut dovezi, nu le-a produs pentru că nu putea să le producă și încă o dată vreau ca acest lucru să fie foarte clar pentru toată lumea.
Am senzația, dar mă opresc din comentarii, că lucrurile nu merg bine pentru unii în campanie, dar categoric cred că în asemenea lucruri am toate atuurile și tot dreptul să nu permit niciun fel de suspiciune, niciun fel de calumnie.