
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, afirmă că este esențial să nu renunțăm la centralele pe cărbune până nu avem o alternativă pregătită, iar soluția pe termen lung ar trebui să fie centralele nucleare.
“România și Europa au nevoie de energie sigură, accesibilă și verde, în această ordine de priorități. Tranziția trebuie continuată, dar în mod inteligent și fără a compromite securitatea sau bunăstarea cetățenilor noștri. Nu este înțelept să optezi pentru o terapie de șoc, deoarece riscam să afectăm economia europeană, un pacient care deja se confruntă cu probleme. Aceasta a fost poziția mea și în primul meu mandat ca ministru al energiei, și aceasta va fi și în acest mandat. Mă surprinde reacția celor care consideră că mesajele mele despre
Ministrul subliniază că “aceste realități sunt tot mai recunoscute în Europa”.
“Donald Tusk a subliniat ieri necesitatea unei ample campanii de dereglementare la nivelul Uniunii Europene, evidențiind necesitatea reducerii prețurilor la energie pentru a facilita competitivitatea companiilor europene pe piețele globale. Nu putem proteja mediul înconjurător, dacă asta duce la colaps economic. Recent, Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a exprimat aceeași necesitate privind scăderea prețurilor energiei pentru ca economia europeană să rămână competitivă în fața concurenței globale, care se intensifică”, a continuat ministrul.
Cheia pentru o tranziție reușită, conform lui Burduja, este simplă:
1. Producție de energie sigură și ieftină. Nu trebuie să renunțăm la centralele pe cărbune până nu avem o alternativă — pe termen scurt și mediu, centrale pe gaz; pe termen lung, centrale nucleare.
2. Investiții în stocare pentru a valorifica energia verde și atunci când nu există soare sau vânt.
3. Investiții în rețele pentru a crea o piață europeană unică și funcțională și pentru a integra mai mulți producători de energie verde (inclusiv prosumatori).
4. Utilizarea echipamentelor fabricate în România și Europa, nu subvenționarea cu fonduri europene a producției din alte colțuri ale lumii.
“Noi facem deja ceea ce este necesar pentru a deveni nu doar producători de energie, ci și de echipamente moderne, astfel încât să nu depindem de alții. Am semnat șapte contracte de finanțare, în valoare totală de aproximativ 169 milioane EUR, pentru o capacitate de peste 5 GW. Acestea vizează producția de componente pentru bateriile de stocare, producția de baterii de stocare sau producția de panouri fotovoltaice și componentele acestora. Made in România. În timp ce Uniunea Europeană se grăbește să devină lider mondial în decarbonizare prin Green Deal, realitatea economică globală ne arată că acest model riscă să afecteze competitivitatea și relevanța economică. 80% din lanțul de aprovizionare pentru panouri fotovoltaice este controlat de China, iar Europa subvenționează instalarea lor, în loc să investească în producția locală. Aceasta generează riscuri în ceea ce privește securitatea energetică”, a continuat Sebastian Burduja.
El a adăugat că prețurile ridicate ale energiei reprezintă o altă povară auto-impusă.
“Certificatul de emisii CO2 și mecanismul prețului marginal dublează artificial prețurile energiei, ceea ce duce la necompetitivitatea industriilor noastre. În timp ce prețurile energiei în UE sunt de trei ori mai mari decât în SUA sau China, fabricile europene se închid sau se relocă în alte regiuni. Aceasta nu este doar o alarmă, ci o tragedie economică în desfășurare. La nivel global, Europa își pierde teren într-un mod îngrijorător. În anul 2000, PIB-ul UE reprezenta aproximativ 34% din PIB-ul global. Astăzi, contribuția a scăzut sub 15%, iar această tendință continuă. Nicio companie europeană nu se mai află în top 20 la nivel mondial după capitalizarea de piață, iar investițiile în cercetare sunt mult sub cele din SUA sau China. Google, de unul singur, investește mai mult în cercetare decât toate armatele Europei la un loc,” a mai notat ministrul Burduja.
El este de părere că “România are însă șansa de a demonstra că există o altă cale”, având gaze naturale, hidrocentrale care așteaptă finalizare, proiecte nucleare în parteneriat cu aliați strategici și potențialul de a deveni un lider regional în producția de energie verde (al doilea cel mai mare potențial din UE, după Spania).
“Tot ce ne trebuie este voință politică și decizii curajoase care să prioritizeze bunăstarea oamenilor. Europa trebuie să înțeleagă că prosperitatea economică și inovația nu derivă din reglementări excesive sau politici care subvenționează economiile altora. Avem nevoie de o economie bazată pe producția locală, pe locuri de muncă bine plătite și pe sprijinirea industriei interne. Este timpul ca întreaga Europă să își redefinească prioritățile și să opteze pentru un ‘Smart Deal’ care să ne readucă pe harta economică globală. Împreună pentru români, România și o Europă competitivă,” a încheiat el.
Cu două zile înainte, același Burduja susținea că “politicile de înverzire ale Uniunii Europene, deși bine intenționate, riscă să ne transforme economiile europene în victime ale birocratizării și ale deciziilor neadaptate la realitățile economice”.
Ce spunea, marți, Burduja:
“Raportul Draghi o spune fără menajamente ce am văzut și în date statistice recente: Uniunea Europeană, care a produs doar 3% din cărbunele mondial în 2024 și a emis mai puțin de 5% din emisiile globale de CO2, se autoimpune cele mai severe politici de mediu.
Aceasta nu este o cale spre prosperitate. Președintele Trump a arătat ieri lumii că democrațiile sunt puternice doar atunci când economiile lor sunt puternice. Și știți ce face o economie puternică? Produce energie sigură, accesibilă și abundentă! Energie care menține fabricile deschise, scade prețurile și pune mâncare pe masa fiecărei familii.
România are tot ce-i trebuie pentru a fi lider regional în energie:
– Avem gaze naturale (suntem deja primul producător din UE) și centrale pe cărbune care pot fi modernizate cu cele mai recente tehnologii BAT, având emisii reduse și eficiență crescută.
– Construim un nou program nuclear românesc, în parteneriat cu aliați strategici precum SUA, Canada, Italia, Franța, Coreea de Sud și Japonia.
– Avem zeci de proiecte hidroenergetice în curs, începută cu mulți ani în urmă, pe care ne angajăm să le finalizăm, având astfel potențialul de a deveni motorul energetic al Europei de Est, inclusiv în perspectiva reconstrucției Ucrainei.
Ceea ce ne-ar putea ține pe loc este o birocrație sufocantă și un Green Deal care ignoră realitățile de la fața locului. Prin urmare, cum au spus și liderii PPE, este necesară o dezbatere serioasă despre modul în care și dacă UE va continua Green Deal-ul în următoarele years. Este timpul să ne trezim! Dacă nu ne redresăm acum, riscăm să pierdem ultima șansă de a reconstrui economia europeană pe baze solide.
România trebuie să aibă curajul să spună lucrurilor pe nume: europenii merită să plătească mai puțin pentru energie, iar noi avem soluția. Este simplu: producția masivă de energie conduce la prețuri mici, prețurile mici înseamnă produse și servicii ieftine realizate în UE, ceea ce duce la o calitate a vieții mai bună pentru fiecare român și european, locuri de muncă mai bine plătite și competitivitate europeană. E o ecuație simplă pe care trebuie să o accepte și Comisia Europeană.
În perioada următoare, voi prezenta Guvernului un raport detaliat privind efectele negative ale politicilor Green Deal asupra sectorului energetic românesc. Și mă angajez, ca întotdeauna, să acționez în interesul țării mele.
România dispune de energia de care Europa are nevoie. Vom avea suficiente resurse pentru noi și pentru vecinii noștri, de la Chișinău până la Viena. Dar, pentru asta, trebuie să luăm decizii curajoase și să punem capăt iluziei că o economie slabă poate susține o democrație puternică. România trebuie să fie puternică, pentru ca Europa să fie puternică!”.
România și producția energiei pe bază de cărbune
În România, cărbunele contribuie cu aproximativ 10% la producția națională de electricitate, având ca precedenta hidroenergia (35%), energia nucleară (25%) și energia eoliană (15%). Guvernul își propune să renunțe treptat la cărbune în mixul energetic național până în 2032, dar acest termen ar putea fi extins din cauza întârzierilor în construcția centralelor pe gaz.
În comparație, Bulgaria intenționează să renunțe la centralele pe cărbune până în 2029, iar cehii au stabilit anul 2033. Polonia, însă, dorește să continue utilizarea cărbunelui până în 2049.