
Bugetul de stat pentru anul 2025 va fi dezbătut miercuri în plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului, conform informațiilor oferite de Agerpres.
UPDATE
Prezentarea bugetului de către premierul Marcel Ciolacu a început cu un protest din partea parlamentarilor USR, care i-au cerut demisia în urma scandalului Nordis. Premierul le-a sugerat că poate lua o pauză pentru ca USR-iștii să se manifeste și să revină ulterior la tribună, dar nu a urmat sfatul.
Declarațiile lui Ciolacu:
Există două mari critici referitoare la acest buget – și, paradoxal, acestea se află în total contrast una cu cealaltă. Unii susțin că bugetul este unul de austeritate, în timp ce alții afirmă că este, dimpotrivă, optimist și că statul cheltuie prea mult. Austeritatea este ceea ce s-a implementat în 2010: reduceri de salarii și pensii, creșterea TVA-ului și împrumuturi de la FMI. Noi nu vom afecta veniturile actuale ale românilor, nici în cazul pensiilor, unde anul trecut s-a constatat o creștere medie de 40%, nici în privința salariilor, care au avut o majorare cu aproape 25% pe an.
Nu vom crește TVA, deoarece acest lucru ar afecta nivelul de trai al populației, în special al celor cu venituri mici. De asemenea, nu avem nevoie de banii FMI, ci folosim fonduri europene și resurse din PNRR! Astfel, bugetul preconizează cea mai mare alocare de resurse din finanțări europene de la aderarea noastră. În acest an, dispunem de peste 17,5 miliarde euro și voi exercita o presiune semnificativă asupra fiecărui ministru și autoritate publică pentru a cheltui fiecare leu! Nu poate fi considerat austeritate când majorăm investițiile la 150 de miliarde de lei anual – ceea ce am realizat prin acest buget.
Am alocat resurse suplimentare pentru toate domeniile unde românii așteaptă sprijin de la stat. Avem cu 35% mai mult pentru spitale și servicii medicale, cu 20% mai mult pentru construcția de autostrăzi și căi ferate, și cu 10% în plus pentru modernizarea educației. Aceste fonduri se traduc prin resurse ce ajung la companii românești de construcții, la furnizori de servicii și echipamente și la firme locale de IT, adică se realizează un impact direct asupra economiei.
Nu se poate vorbi de austeritate când susținem dezvoltarea locală cu peste 27 miliarde lei. Finanțarea marilor programe de investiții în comunitățile țării nu ajută primarii, ci îmbunătățește viața a sute de mii de locuitori prin asfaltarea drumurilor și racordarea la apă și gaze. Proiectele sunt realizate de sute și mii de firme locale, din regiunile respective, reprezentând fonduri vitale pentru întreg mediul antreprenorial din România. De asemenea, nu am suspendat niciuna dintre schemele de ajutor de stat destinate susținerii companiilor românești.
De la IMM Plus la Programul pentru Marea Industrie, de 1 miliard euro, de la schema pentru investiții regionale la stimularea investițiilor mari în România, de la Construct Plus pentru materiale de construcții până la InvestAlim pentru investiții în fabricarea produselor agricole și alimentare. Toate sunt incluse în buget, reprezentând miliarde de euro anual destinate sprijinirii a peste 11.500 de firme românești prin granturi, acoperirea unor dobânzi și comisioane sau oferirea de garanții.
În cealaltă critică, cea a cheltuielilor bugetare excesive, am observat un antreprenor notoriu care afirma că bugetul țării ar trebui să fie similar cu un buget de firmă, fără costuri mai mari decât veniturile. Afirmând că un deficit bugetar este un lucru negativ, este o abordare extrem de simplistă, care ignoră realitățile țării și mai ales contextul economic în care se află România.
Nu există stat european modern care să se fi dezvoltat fără a înregistra deficite bugetare semnificative, precum Spania, Italia, Franța, Portugalia, Belgia sau Grecia, care au realizat cheltuieli masive, nu doar din bani europeni. Comparând gradul lor de îndatorare publică cu cel al României, observăm că suntem la jumătate din ponderea lor! Anii 2025 și 2026 sunt așteptati să fie cei mai fructuoși pentru dezvoltarea noastră – aceasta este concluzia acceptată de partenerii din Comisia Europeană prin Planul Bugetar Structural. Am obținut o perioadă extinsă pentru a ne dezvolta, de 7 ani, și intenționez să profit de aceasta, respectând în același timp angajamentele asumate privind reducerea deficitului și respectarea limitei de 7% din PIB. Cheltuim excesiv doar pentru a crește sau a proteja veniturile românilor – este o altă critică constantă la adresa bugetului.
Ce cei care formulează această acuzație uită în mod deliberat este faptul că, fără efortul major de a convergenta economic România cu spațiul european în ceea ce privește veniturile și puterea de cumpărare în ultimii ani, ne-am fi confruntat cu un deficit de forță de muncă în economie, iar acum nu am mai avea deloc muncitori! Creșterea constantă a salariului minim a permis ca câștigul mediu lunar din România să depășească pragul de 1.000 de euro net, facilitând astfel o creștere continuă a numărului de angajați, inclusiv români întorși din străinătate, deși mai sunt încă deficitari în anumite domenii ale economiei.
Așadar, aceste critici la adresa bugetului reflectă cele două extreme. Cazul care sintetizează cel mai bine situația actuală este legat de plafonarea prețurilor la energie și gaze. Suntem criticați, atât pentru cheltuielile prea mari cauzate de această plafonare, cât și pentru necesitatea continuării acesteia, pentru a evita creșterile „apocaliptice” ale facturilor energetice.
Stimați colegi, am optat pentru o abordare echilibrată și prudentă, construind un buget de dezvoltare ce propune și reduceri în cheltuielile de funcționare ale statului. Am început deja restructurarea aparatului bugetar, atât în ceea ce privește numărul de posturi, cât și în privința reducerii numărului de instituții bugetare prin comasări. De asemenea, pregătim o reglementare unitară pentru a stopa situațiile absurde prin care șefii companiilor de stat primesc prime, bonusuri sau chiar zeci de pensii. Acest colaps de performanță nu poate permite bonusuri. Voi respecta cu strictețe obiectivul de a reduce deficitul bugetar la 7% din PIB.
Prin urmare, cer tuturor angajaților din sectorul public să utilizeze eficient fiecare leu cheltuit din buget. Îi solicit Ministrului Finanțelor să supravegheze toate cheltuielile cu mare atenție, iar prin ANAF să colecteze toate veniturile bugetare, inclusiv prin combaterea evaziunii fiscale. Cu toții ne dorim o „Țară ca afară”, dar cu venituri la buget cu 12% din PIB sub media UE, nu putem atinge acest obiectiv. Venituri mici înseamnă cheltuieli mici.
Suntem într-un cerc vicios din care trebuie să ieșim, iar acest buget își propune exact acest lucru. Este un buget nu optimist, ci mai degrabă prudent. Prudența este trăsătura ministrului Tánczos Barna. Este o persoană care a impus principii corecte, precum fondul de solidaritate la nivel național, care echilibrează finanțările între județe și atenuiază dezechilibrele regionale. Propune alocări pentru administrația locală bazate pe cifrele cele mai apropiate de realitate, conform datelor din ultimul recensământ, nu statisticilor depășite. Aceasta reprezintă o schimbare fundamentală, prefațând demararea reformei administrativ-teritoriale, care este o mare prioritate a guvernării.
În concluzie, avem toate motivele să dorim continuarea dezvoltării țării noastre, însă trebuie să fim măsurați și decisivi în ceea ce privește reducerea deficitului bugetar. Cel puțin 12 țări europene adoptă măsuri de reducere a deficitelor, inclusiv noi, din cauza creșterii incertitudinii economice la nivel global. Continuarea conflictului din Ucraina generează efecte negative în întreaga Europă. Țările europene în care exportăm 70% din total, se află în recesiune sau au înregistrat creșteri economice modeste. Potrivit celor mai recente date Eurostat, Germania, Austria și Estonia au documentat cel de-al doilea an consecutiv de scădere economică. În ultimul trimestru din 2024, zona euro a stagnat, iar Franța și Irlanda au intrat pe o traiectorie negativă.
În ciuda acestor provocări, am reușit să menținem economia pe un trend pozitiv și avem ocazia de a continua această tendință. Nu avem altă opțiune decât să facem curățenie în propria ogradă și să ne dezvoltăm prin investiții masive. Aceste investiții generează efecte multiplicatoare economice, inclusiv o creștere a veniturilor la buget.
Recent, am avut întâlniri cu finanțatori internaționali importanți ai României, precum Banca Mondială și mari fonduri americane de investiții. Ironia este că aceștia apreciază mai mult potențialul țării noastre decât o fac mulți români. Recent, chiar șeful FMI pentru centrul și estul Europei a comparat România cu Coreea de Sud de acum 15 ani în termeni de evoluție economică. Adevărul este că, în ultimii 10-15 ani, am câștigat, prin eforturi considerabile, o poziție economică incomparabil mai bună decât în întreaga noastră istorie modernă.
Pe piață există resurse financiare, depozitele bancare sunt mai mari decât creditele acordate, iar mulți antreprenori români dispun acum de resurse financiare semnificative, cu care se extind în afaceri internaționale.
Suntem o economie deschisă, de tip occidental, avem acces la fluxurile financiare și de capital, putând circula liber în întreaga lume. Acest buget este conceput pentru a sprijini România în continuarea dezvoltării. Așadar, a vota bugetul pe 2025 este cel mai responsabil mod prin care putem arăta că am învățat o lecție esențială: să nu mai subestimăm tot ceea ce am realizat cu mare trudă.
+++
Conform programului aprobat de conducerea Parlamentului, până la ora 13:00, Comisiile pentru buget, finanțe și bănci trebuie să depună rapoartele pentru proiectul legii bugetului de stat și cel al bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2025.
Ulterior, Birourile permanente reunite, la care participă liderii grupurilor parlamentare, vor stabili durata dezbaterilor în plen asupra bugetului.
Una dintre cele mai importante sesiuni este programată în jurul orei 14:00, pentru discutarea bugetului.
Proiectul de buget pe 2025 a fost aprobat de Guvern pe 1 februarie.