Bugetul de stat pentru 2025 a fost în atenția plenului reunit al Camerei Deputaților și Senatului, într-o dezbatere care a durat miercuri peste 7 ore, într-o atmosferă agitată. Parlamentarii s-au reunit după ora 22:00 pentru a da votul final.
UPDATE
Proiectul legii bugetului și cel al legii asigurărilor sociale pentru 2025 au fost adoptate cu 255 de voturi „pentru” și 192 „contra”.
Aceste legi urmează să fie trimise la președinte pentru promulgare.
+++
Plenul Parlamentului a finalizat dezbaterile asupra articolelor și anexelor proiectului legii bugetului de stat și a bugetului de stat pentru asigurările sociale.
În urma discuțiilor din comisiile de buget, proiectul bugetului de stat a suferit aproximativ 60 de modificări aprobate de plen, care includ atât ajustări formale, cât și alocări de fonduri suplimentare, printre care se numără 34 de amendamente destinate Secretariatului de Stat pentru Culte pentru personalul clerical și activități de renovare, reparație sau construcție a bisericilor, conform Agerpres.
Un amendament a eliminat alocarea inițială de 700.000 lei din bugetul Curții Constituționale, destinată decontării medicamentelor pentru angajații instituției și foștii judecători pensionați.
Un alt amendament aprobat prevede alocarea a 35.125.000 lei pentru lucrările de intervenție la construcțiile și instalațiile Institutului Clinic Fundeni.
+++
Premierul Marcel Ciolacu a început prezentarea bugetului în mijlocul protestului parlamentarilor USR care au cerut demisia acestuia în urma scandalului Nordis. Premierul a propus o pauză pentru ca USR-iștii să se manifeste, dar nu a părăsit tribuna.
De asemenea, reprezentanții AUR au venit cu pancarte inscripționate cu mesajele „Demisia, Marcel Ciolacu! Pa! Pa!” și „Nordis”, alături de o busolă.
Declarațiile lui Ciolacu:
Sunt două mari atacuri îndreptate împotriva acestui buget – paradoxal, total opuse între ele. Unii susțin că este un buget de austeritate, pe când alții consideră că este optimist și că statul cheltuie prea mult. Austeritatea se referă la măsurile din 2010: scăderi de salarii pentru bugetari, tăieri de pensii, creșteri de TVA și împrumuturi de la FMI. Noi nu intervenim asupra veniturilor românilor, nici în ceea ce privește pensiile, unde anul trecut a fost o creștere medie de 40%, nici la salarii, care au crescut cu aproape 25% anual.
Nu intenționăm să creștem TVA, deoarece am afecta nivelul de trai, în special al celor cu venituri mici. Nu avem nevoie de fonduri de la FMI; ne bazăm pe fonduri europene și bani din PNRR! De aceea, bugetul nostru include cea mai mare alocare de resurse din finanțările europene de la aderarea țării noastre. Anul acesta dispunem de peste 17,5 miliarde euro, iar voi exercita o presiune considerabilă asupra fiecărui ministru și autorități publice pentru a utiliza acești bani până la ultimul cent! Nu se poate vorbi despre austeritate atâta timp cât am majorat investițiile la 150 de miliarde lei pe an – aceasta este realizarea acestui buget.
Am alocat resurse suplimentare în toate domeniile unde românii au așteptări mari de la stat: cu 35% mai mult pentru spitale și servicii medicale, cu 20% mai mult pentru construcția de autostrăzi și căi ferate și cu 10% pentru modernizarea educației. Acești bani, în special, ajung la firme românești de construcții, furnizori de servicii și echipamente, și companii locale de IT. Aceasta înseamnă că banii ajung în inima economiei.
Nu se poate susține austeritatea când sprijinim dezvoltarea locală cu peste 27 miliarde lei. Când finanțăm toate marile proiecte de investiții în comunitățile din țară, ne preocupăm nu doar de primari, ci îmbunătățim viața a sute de mii de oameni prin drumuri asfaltate și racorduri la apă și gaz. Aceste proiecte sunt executate de sute și mii de firme locale din regiunile respective. Fondurile acestea sunt esențiale pentru întregul mediu antreprenorial din România. Și nu putem vorbi despre austeritate atâta timp cât păstrăm toate schemele de ajutor de stat pentru companiile românești.
De la IMM Plus la Programul pentru Marea Industrie, cu 1 miliard euro. De la schemele de ajutor de stat pentru investiții regionale, până la stimulente pentru investiții mari în România. De la Construct Plus pentru materiale de construcții până la InvestAlim, destinat investițiilor în procesarea materiilor prime și a alimentelor. Toate aceste măsuri sunt bugetate, cu miliarde de euro anual, susținând peste 11.500 de firme românești prin granturi, acoperirea unor dobânzi și comisioane sau oferirea de garanții.
Referitor la critica că bugetul este prea generos în cheltuieli, am auzit un antreprenor cunoscut spunând că bugetul unei țări ar trebui să fie echivalent cu cel al unei firme, fără costuri mai mari decât veniturile. Asta înseamnă că deficitul bugetar este văzut ca un lucru negativ. Este o părere extrem de simplistă, care ignoră realitățile țării noastre și mai ales contextul economic de dezvoltare al României.
Nu există stat european modern care să nu fi crescut, ca și noi, realizând deficite bugetare semnificative. Spania, Italia, Franța, Portugalia, Belgia și Grecia, printre alte țări moderne ale continentului, au cheltuit masiv – și nu doar din bani europeni. Comparând gradul de îndatorare publică al acestor țări cu al României, ne aflăm la jumătate din ponderea lor! Anii 2025 și 2026 reprezintă apogeul dezvoltării noastre – aceasta este realitatea recunoscută de partenerii noștri din Comisia Europeană prin Planul Bugetar Structural. Am câștigat o fereastră de timp de 7 ani pentru a ne dezvolta, iar eu am de gând să o valorificăm la maxim, onorând în același timp angajamentele asumate în fața Comisiei de a reduce deficitul bugetar și de a ne încadra în 7% din PIB. Cheltuim mai mult pentru a crește și proteja veniturile românilor – este o altă critică des auzită la adresa bugetului.
Însă cei care formulează această critică uită un aspect important. Fără acest efort major de convergență economică a României cu europenii în ceea ce privește veniturile și puterea de cumpărare, în ultimii ani, ar fi fost o criză acută de forță de muncă! Prin creșterea constantă a salariului minim, am reușit să depășim media câștigului salarial în România de 1.000 de euro net pe lună! Astfel, numărul de angajați a crescut constant, inclusiv prin repatrierea românilor care au muncit în Europa – însă, cu toate acestea, rămâne un deficit considerabil de personal în economie.
Așadar, avem aceste două extreme în critica adusă bugetului. Un exemplu relevant este plafonarea prețurilor la energie și gaze. Suntem acuzați că am cheltuit prea mult pentru plafonare și trebuie să o încheiem rapid, dar, pe de altă parte, dacă nu continuăm acest program, facturile energetice vor exploda.
Stimați colegi, am ales o abordare echilibrată și prudentă, construind un buget de dezvoltare care include o reducere a cheltuielilor de funcționare ale statului. Am început deja o restructurare a aparatului bugetar, atât în ceea ce privește numărul de posturi, cât și reducerea numărului de instituții bugetare, prin comasări! De asemenea, ne pregătim pentru o reglementare unitară pentru a stopa situațiile aberante privind primele, bonusurile și pensiile exorbitante ale liderilor companiilor de stat! Nu poți avea bonusuri dacă nu realizări clare. Voi insista asupra reducerii deficitului bugetar la 7% din PIB.
De aceea, cer tuturor angajaților statului să folosească eficient fiecare leu din buget. Îi solicit Ministrului Finanțelor să monitorizeze fiecare cheltuială și, prin ANAF, să colecteze toate veniturile bugetare, inclusiv prin diminuarea evaziunii fiscale. Toți ne dorim o „Țară ca afară”. Dar, cu venituri la buget cu 12% din PIB sub media UE, nu putem spera să atingem acest ideal. Venituri mici înseamnă cheltuieli reduse.
Suntem prinși într-un cerc vicios din care trebuie să ieșim, iar acest buget vizează exact aceasta. Este un buget nu optimist, ci mai degrabă prudent. Prudența este caracteristica principală a ministrului Tánczos Barna. El a impus principii corecte, precum fondul de solidaritate național, care echilibrează finanțările între județe și reduce dezechilibrele regionale. De asemenea, propune alocări pentru administrația locală bazate pe date mai reale, fiind cele din ultimul recensământ, nu doar pe statistici anterioare. Această schimbare fundamentală va deschide calea pentru reforma administrativ-teritorială.
În concluzie, avem motive întemeiate să ne dorim dezvoltarea continuă a țării, dar trebuie să fim prudenți și determinați în reducerea deficitului bugetar. Cel puțin 12 țări europene adoptă măsuri pentru a reduce deficitele, la fel ca noi, deoarece incertitudinea economică crește la nivel global. Continuarea conflictului din Ucraina generează efecte negative în întreaga Europă. Țările europene în care exportăm 70% din total sunt în recesiune sau au creșteri economice slabe. Cele mai recente date Eurostat arată că Germania, Austria și Estonia au avut al doilea an de recesiune. În ultimul trimestru din 2024, Zona Euro a stagnat, iar Franța și Irlanda au înregistrat scăderi economice.
Noi am reușit să menținem economia pe plus și avem oportunitatea de a continua în această direcție. Nu avem altă soluție decât să ne facem ordine în propria curte și să ne dezvoltăm prin investiții masive. Aceste investiții generează un efect multiplicat în economie, aducând mai mulți bani la buget.
Recent, am avut întâlniri cu finanțatori internaționali importanți pentru România, precum Banca Mondială și mari fonduri de investiții din SUA. Ironia face că ei au o părere mai bună despre potențialul țării noastre decât unii dintre români. Decurând, chiar șeful FMI pentru Europa Centrală și de Est a afirmat la Viena că România se aseamănă cu Coreea de Sud de acum 15 ani în privința evoluției economice. Realitatea este că, în ultimii 10-15 ani, am obținut, prin mari eforturi, o poziție economică superioară față de ceea ce am avut vreodată în istoria modernă a țării.
În piață există bani, depozitele bancare sunt mai mari decât creditele, iar mulți antreprenori români au acumulat resurse financiare considerabile, cu care acum se extind și în afaceri internaționale.
Suntem o economie deschisă, de tip occidental, avem acces la fluxurile financiare și de capital și putem acționa liber în întreaga lume. Acest buget este conceput pentru a ajuta România să progreseze pe calea dezvoltării. De aceea, votul pentru bugetul din 2025 reprezintă cea mai responsabilă alegere și dovada că am învățat un lucru esențial: să apreciem ceea ce am construit cu atâta muncă.
+++
Conform programului aprobat de conducerea Parlamentului, până la ora 13:00, Comisiile pentru buget, finanțe și bănci trebuie să depună rapoartele referitoare la proiectul legii bugetului de stat și cel al legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2025.
Ulterior, Birourile permanente reunite, împreună cu liderii grupurilor parlamentare, vor stabili timpul de dezbatere în plen pentru buget.
Plenul reunit este programat să aibă loc în jurul orei 14:00 pentru dezbaterea bugetului.
Proiectul de buget pe 2025 a fost aprobat de Guvern pe 1 februarie.