
În ședința de Guvern de marți seară a fost aprobat Memorandumul privind organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante din unitățile sanitare publice, anunță Ministerul Sănătății.
Ședința de Guvern extraordinară a avut loc marți seară, în ziua în care SANITAS a declanșat greva generală în sănătate.
Prin acest document se deblochează un număr total de 6.850,75 de posturi, distribuite astfel:
– 6.452 de posturi pentru spitalele finanțate din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS);
– 398,75 de posturi pentru Serviciile de Ambulanță Județene (SAJ).
Cea mai mare parte a posturilor deblocate vizează asistenții medicali și personalul auxiliar, categorii esențiale pentru funcționarea spitalelor și a serviciilor de ambulanță.
Structura completă a posturilor deblocate este următoarea:
-2.593 posturi pentru asistenți medicali;
-2.567 posturi pentru personal medical auxiliar (infirmiere, brancardieri etc.);
-1.433,75 posturi pentru medici;
-257 posturi pentru farmaciști, biologi, biochimiști și fizicieni.
„Aprobarea acestui Memorandum reprezintă un pas important pentru echilibrarea resursei umane din sistemul de sănătate și pentru asigurarea continuității actului medical în unitățile sanitare. Este o măsură necesară, însă demersurile pentru susținerea personalului medical și pentru eficientizarea sistemului sanitar trebuie continuate de o manieră predictibilă și fermă”, a declarat ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila.
Decizia adoptată astăzi le permite spitalelor și serviciilor de ambulanță să lanseze fără întârziere procedurile de recrutare.
Bolojan, scuze pacienților pentru greva de marți
Premierul interimar Ilie Bolojan a transmis marți seară, după ședința extraordinară de Guvern, scuze tuturor pacienților pentru disconfortul pe care astăzi
l-au avut ca urmare a grevei.
“Îi asigur de tot respectul meu pe medici, pe asistenți, pe
infirmiere, pe cei care lucrează din greu în sectorul de sănătate. În același timp consider că
această grevă s-a bazat pe minciună și pe dezinformare legat în primul rând de ceea ce s-ar
întâmpla dacă legea salarizării ar fi adoptată. Precizez încă o dată că, dacă s-ar adopta această lege, niciun salariu în sectorul public, niciun
câștig în sectorul public nu va scădea, așa cum au fost date toate asigurările atât de către miniștrii
de resort, cât și de către ministru Muncii. Din potrivă, ca urmare a corectării unor inechități, o
bună parte din salarii ar trebui să crească, dar în mod evident aceste creșteri de salarii nu pot fi
făcute pe bază de împrumuturi, ci ele pot fi făcute atât cât permite capacitatea de plată a
economiei românești în așa fel încât să nu ne întoarcem din punctul în care am plecat și în anii
următori să avem salarii predictibile, salarii echitabile în sectorul public și în sectorul privat din
România și să avem un echilibru bugetar care este absolut necesar pentru a construi pe baze
sănătoase”, a spus Bolojan.
El a mai spus că legea salarizării unitare, dacă ar fi adoptată în sectorul de sănătate, va aduce însă și niște
provocări.
“Astăzi avem un sistem de salarizare care nu se
bazează în principal pe plata servicilor medicale pe care spitalele le prestează către pacienți, așa
cum ar fi normal pacientul trebuind să fie în centrul sistemului. Astăzi, cea mai mare parte a plății
cheltuielilor pe care le fac spitalele se face prin alocări directe de la Casa Națională de Sănătate
și două trăimi din salariile care se achită în sectorul public de sănătate vin prin alocări directe și
nu prin plata unor servicii care sunt prestate către pacienți. Ca atare, manegerii spitalelor nu au o presiune să adapteze oferta spitalelor, mărimea secțiilor,
tipul acestora la nevoile pacienților, având asigurate cea mai mare parte din fonduri, nu au acest
stimulant și asta înseamnă distorsiuni majore în sectorul de sănătate și asta înseamnă sume care
se cheltuiesc din ceea ce ne putem permite într-o manieră care nu este eficientă și nu rezolvă
nici problemele pacienților, dar nici condițiile mai bune pentru cei care lucrează în sectorul de
sănătate”, a completat acesta.
De asemenea, premierul interimar este de părere că, odată ce legea de salarizare va fi adoptată, vor trebui recalculate tarifele pentru
cazurile pe care spitalele le rezolvă la un nivel mult mai mare decât cel de astăzi.
Despre deblocarea de posturi în sănătate, a cărei cerere se ridca la 26.000, Bolojan a spus că, față de prima variantă a memorandumului, a solicitat ca propunerile pe care le vor face spitalele către Ministerul Sănătății să se
bazeze pe două criterii care țin cont de realitățile din spitale.
“Asta înseamnă că au fost folosite două criterii.
Primul dintre ele este ponderea cheltuielor de personal din totalul cheltuielor spitalului, cu cât
ponderea cheltuielor de personal era mai mică din totalul cheltuielor, cu atât spitalele au primit
bonificații, pentru că înseamnă că au spațiu să își creasă cheltuielile de personal. Acolo unde însă cheltuiele de personal au depăcit procente de 85-90%, așa cum avem în unele
dintre spitale suntem în situația în care acel spital nu mai există practic pentru pacienți, ci există
doar pentru angajați, pentru că nu mai are bani să plătească medicamente, analize, să combată
infecțiile nosocomiale și așa mai departe, și deci aceste spitale au fost sancționate practic și li s-a
diminuat posturile aprobate. Al doilea criteriu foarte important este legat de gradul de ocupare al
paturilor. Cu cât un spital a avut un grad de ocupare al paturilor mai mare, cu atât a primit
bonificații la aceste posturi, asta înseamnă că acel spital răspunde nevoilor cetățenilor, că
specializarea respectivă, calitatea serviciilor medicale pe care le oferă răspunde cererilor
cetățenilor și înseamnă că acele paturi sunt folosite judicios”, a mai declarat Ilie Bolojan.