Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a solicitat efectuarea unei expertize tehnice la Podul Suspendat peste Dunăre, după ce a fost observată prezența apei în interiorul stratului asfaltic prin mai multe găuri forate anterior pentru verificarea grosimii asfaltului turnat recent.
Potrivit purtătorului de cuvânt al CNAIR, Alin Șerbănescu, în contextul reasfaltării Podului Suspendat peste Dunăre cu noua rețetă asfaltică, în noul strat de asfalt au fost realizate în jur de 10 găuri tehnice de control, cu rol de verificare a grosimii stratului aplicat, un element esențial pentru durabilitatea suprafeței de rulare. Practic, aceste puncte de control le-au permis specialiștilor să se asigure că stratul asfaltic este turnat uniform, conform specificațiilor tehnice prevăzute în proiect.
În interiorul acestor orificii a fost observată de curând existența apei – un fenomen neobișnuit, mai ales în lipsa unor precipitații recente – motiv pentru care CNAIR i-a solicitat constructorului, care răspunde de lucrare pe durata garanției, să efectueze o expertiză tehnică completă, pentru a stabili sursa exactă a prezenței apei și a identifica soluțiile eficiente și cât mai puțin invazive pentru remedierea situației.
‘În momentul turnării noii rețete asfaltice pe Podul Suspendat peste Dunăre, au fost forate câteva găuri de mici dimensiuni, în jur de 10, pentru a se putea măsura grosimea noului strat asfaltic. Noua rețetă prevede o anumită grosime a stratului de asfalt. Este o rețetă mai dură, cu mai multe agregate. Înainte erau mai puține agregate și mai mult bitum, iar stratul era mai gros. Acum stratul de asfalt este mai subțire, dar unul dintre secrete este să păstrezi uniformitatea stratului. Așa că au fost făcute aceste mici găuri, prin care s-a putut măsura și păstra nivelul stratului de asfalt. De curând, prin aceste găuri, s-a constat că iese apă și am cerut constructorului, pentru că podul este în perioada de garanție, efectuarea unei expertize, pentru a înțelege cu ce fenomen ne confruntăm, mai ales că în zonă nu a mai plouat de două săptămâni. Asta ne-a determinat să cerem o expertiză, în care suntem implicați și noi, dar responsabilitatea principală este a constructorului, deoarece podul este încă în perioada de garanție’, a declarat, pentru AGERPRES, purtătorul de cuvânt al CNAIR, Alin Șerbănescu.
Potrivit sursei citate, CNAIR analizează apariția apei în stratul asfaltic al Podului Suspendat peste Dunăre și, în urma consultării cu experți, ia în calcul două ipoteze: infiltrații de apă de ploaie sau formarea de condens. Având în vedere că nu au existat precipitații recente, cea mai plauzibilă cauză este condensul apărut între asfalt și tablierul metalic, din cauza diferențelor de temperatură și a sistemului intern de răcire al podului.
‘Am cerut opinia unor experți care au spus că sunt două variante. Ori s-a infiltrat apă de ploaie pe undeva, ori este condens. Având în vedere că, de două săptămâni, nu mai plouase acolo și că nu are cum să se formeze un depozit de apă undeva, mergem pe ideea că ar fi vorba despre condens format între suprafața asfaltică și tablierul metalic. Pentru că sunt diferențe de temperatură și pentru că în interiorul tablierului sunt niște pompe de aer care mențin temperatura scăzută în tablier, ca să nu se încingă tablierul. I-am cerut constructorului să facă expertiza, iar între timp am mers și noi cu Cestrinul. Am făcut și noi niște măsurători cu georadarul, pentru a vedea cum se comportă diversele straturi, care sunt temperaturile și consistențele și tot ce ține de pod. După ce se va stabili cauza existenței acestei ape, care nu se explică deocamdată logic, vom stabili măsurile de remediere pe care constructorul trebuie să le pună în operă. Important este să evităm o intervenție distructivă, cum ar fi decopertarea asfaltului, mai ales că rețeta actuală s-a comportat foarte bine până acum’, a precizat Alin Șerbănescu.
Purtătorul de cuvânt al CNAIR, Alin Șerbănescu, a declarat, pentru AGERPRES, că acest fenomen al apariției apei în zona stratului de asfalt nu afectează circulația, nu compromite siguranța traficului și nu pune în pericol structura podului. CNAIR dorește o intervenție cât mai rapidă în această situație, pentru a preîntâmpina posibilele deteriorări cauzate de ciclurile îngheț-dezgheț, care pot crea presiuni ce pot duce la desprinderea stratului asfaltic de pe tablier.
‘În momentul de față, apa care există acolo nu este sub presiune – și nu are de ce să fie sub presiune – iar riscul pentru integritatea asfaltului nu este foarte mare. Dar trebuie să găsim soluții de remediere, pentru ca fenomenul să nu persiste pe timpul iernii. Știm foarte bine că apa, atunci când îngheață, își mărește volumul și există riscul să se deterioreze asfaltul, să se desprindă de pe tablier. Dacă apa persistă pe timpul iernii, există riscul ca prin îngheț să se creeze presiuni, care pot duce la desprinderea stratului asfaltic de pe tablier. Și atunci va trebui iar să se intervină cu reparații, iar să se asfalteze. Situație pe care vrem să o evităm. Găurile despre care vorbim urmau să fie astupate cu mastic siliconic, dar nu au mai apucat. Mai bine că n-au mai apucat, pentru că am putut observa acest fenomen și identifica din timp soluții, pentru a nu ne trezi peste iarnă că ne crapă asfaltul’, a spus Alin Șerbănescu.
Purtătorul de cuvânt al CNAIR a precizat faptul că, deși asfaltul aderă corect la tablierul metalic al podului, compoziția sa, care conține agregate, nu permite o lipire perfectă, fără microspații. Aceste spații microscopice dintre agregate pot permite scurgerea apei acumulate, cel mai probabil provenită din condens, fără ca acest lucru să indice o problemă de execuție.
‘Trebuie să se înțeleagă un aspect. Podul este ca un arc, este în pantă, are un vârf și spre capete merge în pantă. Faptul că apa se scurge nu înseamnă că asfaltul nu are priză pe tablier. Tablierul este o suprafață perfect plană, iar asfaltul are agregate în componență. Agregatele acestea, în amestec cu bitumul, nu fac o suprafață perfect plană, care să se așeze perfect pe tablierul metalic, să nu existe niciun spațiu între ele. Agregatele acestea lasă între ele mici șănțulețe, minuscule. Dar ele există. Și pe acolo, apa asta acumulată din condens – dacă e condensul – se strecoară, se strecoară și iese acum prin aceste găurele. Dacă nu erau găurelele, nu se observa și apoi vedeam că se desface asfaltul și nu știam de ce’, a declarat Alin Șerbănescu.
Purtătorul de cuvânt al CNAIR a mai subliniat caracterul unic al Podului Suspendat peste Dunăre, prima construcție de acest tip din România, o lucrare fără precedent care implică un proces continuu de învățare și adaptare.
‘Este primul pod suspendat din România. Noi n-am mai avut experiențe în poduri suspendate. Practic învățăm și noi odată cu situațiile pe care le constatăm. Este foarte importantă această perioadă de garanție. Toate problemele descoperite în perioada de garanție trebuie soluționate și rezolvate, remediate de constructor. După ce va trece perioada de garanție, întreținerea va intra în sarcina noastră. Dar până atunci, din tot ce apare trebuie să învățăm, să vedem și cauzele, să vedem și care sunt metodele de remediere. De-a lungul exploatării lui o să mai vedem comportamente la care nu ne așteptăm. Noi nu avem experiența podurilor suspendate în România. Important este să discernem care comportamente sunt riscante și care nu și să luăm rapid măsuri. Pentru că problema nu este de integritate a podului, podul nu o să cadă niciodată. Podul va rezista 120 de ani fără probleme. Dar dacă lași anumite situații să se manifeste, cum este cea cu apa asta, care apare nu se știe unde, te costă, îți mărește cheltuielile de întreținere’, a completat Alin Șerbănescu.
***
Potrivit secretarului de stat în Ministerul Transporturilor, Ionel Scrioșteanu, din momentul Podul suspendat peste Dunăre în care a fost dat în trafic – 6 iulie 2023 și până în iunie 2025 – ‘au fost înregistrate nu mai puțin de 4.000.000 de treceri – patru milioane de mașini au trecut Dunărea pe acest pod’.
Podul suspendat peste Dunăre Brăila-Tulcea este ultimul pod peste Dunăre înainte de Vărsarea în Marea Neagră, cel mai mare din România și al treilea din Europa (ca dimensiune).
Pe 27 iunie 2025, la ora 10:00, a fost deschisă circulația și pe drumurile de legătură ale Podului suspendat de la Brăila.
‘Investiția a presupus amenajarea a 23 kilometri, dintre care 17 kilometri sunt pe teritoriul județului Tulcea. Deasupra Dunării este podul suspendat, în lungime 1,9 kilometri. Podul are trei deschideri: o deschidere principală (1120 m) și două deschideri laterale de 489,6 m pe malul Brăila și de 364,6 m pe malul Tulcea. De o parte și de alta sunt prevăzute două viaducte de acces în lungime de câte 110 m fiecare. Drumul principal are două benzi pe sens și leagă județul Brăila de județul Tulcea, iar drumul de legătură spre Măcin are o bandă pe sens, în lungime de 4,3 km. În rest, sunt realizate intersecții giratorii, 33 de poduri, podețe, pasaje și o stație de taxare’, preciza, pe 26 iunie 2025, Ionel Scrioșteanu.
Pilonii au 192 metri înălțime totală de la partea superioară a fundației și sunt localizați în apropierea malurilor. Fiecare pilon este prevăzut cu scări și lift, accesul fiind permis din benzile de întreținere localizate pe ambele părți ale tablierului. Structura podului este alcătuită din 86 de segmente de tablier metalic. Acestea formează structura suprafeței de rulare a podului de la Brăila. Fiecare segment al tablierului metalic are o greutate medie de 250 de tone.
În cadrul Master Planului General de Transport, Podul suspendat pentru Dunăre figurează ca parte a Drumului Expres Focșani – Brăila – Tulcea – Constanța, drum planificat să conecteze Nordul Munteniei și Sudul Moldovei de Nordul Dobrogei, unde se află Delta Dunării.