Managerul Spitalului de Boli Infecţioase, medicul Simin Aysel Florescu, a explicat pentru News.ro, ca urmare a apariţiei unui caz de lepră în România, cum se transmite boala şi care este răspândirea acesteia în lume la ora actuală. Foarte multe dintre cazurile de lepră confirmate în lume provin din Asia, în jur de 130 de mii din peste 170 de mii de cazuri, afirmă prof. univ. dr Simin Aysel Florescu. Aceste cazuri s-au împuţinat în ultimii ani datorită faptului că există pentru această boală tratamente eficiente care reduc imediat gradul de contagiozitate. Cel mai probabil, cazul identificat la noi, la Cluj-Napoca, este forma tuberculoidă, care este o formă uşoară de boală, în care apar leziuni unice sau foarte puţine. Pentru afecţiune există tratament, este vorba despre trei antibiotice eficiente care acţionează foarte repede şi care reduc gradul de contagiozitate imediat după administrare.
„Nu este nimic tragic sau ameninţător pentru populaţia României, aceste cazuri de lepră există dintotdeauna, chiar şi România a fost ţară cu lepră până în anii 80. Este un caz venit din Indonezia, nu este nimic surprinzător pentru că în Asia, mai ales în India şi Indonezia, sunt cele mai multe cazuri din lume. Numărul de cazuri de lepră din lume a scăzut foarte mult în ultimii ani datorită faptului că există mijloace de tratament extrem de eficiente şi de facile, este vorba de tratament oral, deci nu avem niciun fel de probleme în asta.
Trebuie să o luăm exact aşa cum este luată în restul Europei, unde există cazuri de import la cetăţeni care sunt imigranţi sau refugiaţi din zone endemice, un caz de import care va fi tratat. Contagiozitatea acestor cazuri de lepră, dacă este o formă tuberculoidă, paucibacilară, aşa cum sunt cele mai multe, cu atât mai puţină contagiozitate există, riscul de transmitere este foarte mic, de obicei transmiterea se face prin contact direct şi îndelungat. De obicei, între membrii aceleiaşi familii, care trăiesc, muncesc, dorm împreună, mănâncă împreună, săptămâni, luni, ani, nu este ceva ca şi cum ar fi o gripă, în niciun caz”, a explicat medicul.
De câte feluri este lepra şi care este cea mai gravă formă – lepra lepromatoasă. Dr. Aysel Florescu: Nu vedem aşa ceva pe continentul european
„Noi, în cadrul Clinicii noastre de boli infecţioase şi tropicale ”Victor Babeş”, avem şi această patologie în vedere întotdeauna şi avem chiar şi un curs opţional de tropicale în cadrul catedrei, pentru studenţiii la Boli infecţioase, aşa că o predăm de mult timp.
Lepra poate să aibă multe forme de manifestare clinică, cele mai frecvente sunt formele tuberculoide despre care vorbeam, în care avem leziuni cutanate unice sau foarte puţine, maximum 4-5, asimetric, apar de obicei pe extremităţi sau pe spate, pe trunchi, dar sunt leziuni unice sau foarte puţine, care au un aspect cu margini mai elevate, iar partea din interiorul leziunii de obicei este depigmentată şi cu tulburări de sensibilitate tactilă, termică şi dureroasă. Omul în zona aceea nu mai simte aşa cum simte în restul tegumentului, toate acestea evoluează în decurs de luni de zile, deci nu este vreo erupţie ca în rujeolă. Zona respectivă nu mai are nici pilozitate, poate să evolueze şi cu hipertrofie de trunchiuri nervoase în aceeaşi zonă pentru că practic mecanismul de acţiune a acestei mycobacterium este prin demielinizare, dispare teaca de mielină a nervilor şi tot aşa apar şi leziunile acestea cutanate şi modificările de sensibilitate locală. Acestea sunt cele mai uşoare în care numărul de bacili este foarte mic, câteodată este şi greu să-i găseşti pe biopsii, tratamentul este facil.
La cealaltă extremă este lepra lepromatoasă, nu este cazul, cred, aici pentru că nu ar fi scăpat măcar celor din jur dacă nu doctorilor, este o formă extrem de gravă, care apare la pacienţi cu imunitate compromisă, nu vedem aşa ceva pe continentul european, ei nici nu au cum să călătorească. Sunt forme mult mai grave cu leziuni diseminate pe toată pielea, pe tot corpul, pe faţă, peste tot, sunt nişte chestii specifice, infiltrative, nodulare, stare generală mult mai gravă, cu afectare viscerală, oculară, respiratorie, distrugere de sept nazal, cu nas în şa, facias leonin, sunt specifice, nu au cum să scape nimănui, nu poate un astfel de pacient să muncească.
Şi aceste forme se pot trata dacă se intervine, chiar dacă rămân cu sechele, şi pot reveni la normal, chiar şi aceste forme.
Între acestea sunt nişte forme intermediare care se cheamă border line, care seamănă, după cum îi spune şi numele şi cu o formă şi cu alta, border line tuberculoid, border line lepromatos, sau forma indeterminată care e forma de debut practic, în care apare doar o pată cutanată, fără modificări de sensibilitate, dar care e suspect de trenantă şi care ulterior se duce într-o parte sau în alta din spectrul de afecţiuni clinice”, a explicat medicul.
În ce constă tratamentul oral pentru lepră. Acesta este unul oral, o combinaţie de trei antibiotice, extrem de eficientă
„Este o asociere de trei antibiotice care sunt de regulă şi antituberculoase de rezervă şi care se administrează toate trei, sunt şi într-o singură pastilă, au un efect extrem de rapid şi de eficient pe boală, adică omul care începe să fie tratat nu mai transmite, extrem de repede se reduce contagiozitatea, tratamentul durează între 6 luni şi un an, depinde de forma clinică de boală şi se rezolvă. Nu există vaccin.
Nu este ceva iminent de a produce epidemii, în niciun caz, sunt zeci şi sute de cazuri diagnosticate de exemplu în Spania, tot aşa la cei veniţi în special din America de Sud, acolo au zeci de cazuri raportate de-a lungul anilor, fără nicio spaimă pentru că ei tratează şi cu asta s-a terminat, în rest mai sunt câte 1, 2, 3 cazuri de import prinse şi tratate, fără probleme deosebite. Majoritatea vin din Asia. Conform statisticii OMS, anul trecut au fost cam 174.000 de cazuri pe planetă dintre care 130.000 erau din Asia”, a explicat pentru News.ro Prof. Univ. Dr. Simin Aysel Florescu.
INFO PLUS
Ministrul Sănătăţii a anunţat joi seară că a fost confirmat un caz de lepră în România şi că alte trei suspiciuni sunt în analiză. Este vorba despre patru femei care sunt angajate ale unui centru SPA din Cluj-Napoca, toate patru fiind de origine asiatică. Activitatea salonului respectiv a fost suspendată de DSP până la finalizarea anchetei epidemiologice şi a procedurilor de igienizare cu produse specifice. Ministrul Sănătăţii a explicat că în cazul acestor paciente a fost început deja tratamentul specific OMS pentru lepră. Odată început, riscul de transmitere scade până la dispariţie, a precizat ministrul. Ultimul caz de lepră a fost confirmat în România în 1981.