În timp ce autoritățile române par neputincioase, dezinformarea din mediul online are efecte tot mai des în viața reală.
Șase bărbați și o femeie au fost reținuți pentru 30 de zile pentru atacul asupra unei ambulanțe, într-o comună din Cluj, femeia fiind acuzată de lovire. Procurorii cred că ea a aruncat o piatră în geamul unei ambulanțe și a rănit șoferul.
Luni dimineață, șoferul ambulanței a fost operat pentru a doua oară, după ce a fost rănit la ochi de cioburile geamului spart.
Cei șapte suspecți au năvălit cu bâte, topoare și pietre asupra unei ambulanțe, care preluase un pacient și se îndrepta cu acesta spre spital, după ce au crezut o informație falsă, apărută pe TikTok. Videoclipul devenit viral invoca mitul ambulanței – care a mai circulat în trecut în România – care fură copii.
Poliția a identificat persoanele implicate în evenimentul din 8 august, cu vârste cuprinse între 18 și 44 de ani, dintr-o comună din vestul României.
Multe vorbe, puține fapte
Deși au experiența dezinformărilor, a știrilor false și manipulării algoritmilor din timpul campaniei pentru alegerile prezidențiale din iarna lui 2024, care au și fost anulate din acest motiv, autoritățile de la București nu au luat de atunci măsuri pentru a contracara un fenomen în creștere, mai ales pe Tik-Tok, platforma preferată a utilizatorilor români.
”Dezinformarea care poate conduce la asemenea acte trebuie tratată ”cu maximă seriozitate de autorități, de platformele de socializare și de fiecare dintre noi”, a reacționat secretarul de stat pentru situații de urgență Raed Arafat.
”O minciună distribuită pe un telefon, prin rețele de socializare”, a ajuns să însemne ”un salvator în sala de operație, un pacient pus în pericol și o ambulanță nouă scoasă temporar din serviciu”, a remarcat Arafat.
Ministerul de interne a făcut apel la populație să nu mai distribuie ”zvonuri” și să verifice informațiile care circula în mediul online.
”În ultimele zile circulă din nou pe rețelele de socializare informații false despre așa-numitele ‘ambulanțe negre’ care ar răpi copii. Aceste informații false sunt ‘susținute’ de fotografii sau clipuri realizate în totalitate, sau modificate, cu aplicații de inteligență artificială”, a explicat MAI, adăugând că, în România, nu a fost înregistrat niciun caz de ambulanță implicată în răpirea unor persoane.
Ministrul interimar al apărării Radu Miruță a declarat că s-a trecut de la o știre falsă pe Internet la ”o minciună care a ieșit din telefon și a ajuns în stradă, transformându-se în violență împotriva unor oameni aflați într-o misiune de salvare”.
El a susținut că soluția împotriva algoritmilor care propagă astfel de dezinformări este tot cu algoritmi, dar e nevoie de legislație.
Miruță a reamintit că, în calitate de deputat, a depus în 2025 un proiect de lege împotriva dezinformării. El a acuzat faptul că proiectul este blocat la Camera Deputaților și i-a cerut președintelui PSD, Sorin Grindeanu, care conduce Camera Deputaților să pună pe ordinea de zi proiectul de lege pentru a putea fi adoptat.
Deputatul social-democrat Mihai Gighiu e de acord că e nevoie de o lege, dar consideră că proiectul lui Miruță are ”foarte multe neajunsuri”, de la termeni care n-au niciun sens, la neclarități privind instituțiile care vor aplica legea.
Se aplică sau nu Digital Services Act în România?
Alin Mituță, fost europarlamentar, a susținut însă că nu e nevoie de o nouă lege pentru a combate dezinformarea, deoarece există Digital Services Act și este ”direct aplicabilă în România”.
Printre prevederile, DSA se numără eliminarea conținuturilor false de pe rețele, obligarea platformelor să oprească campanii de dezinformare, precum și impunerea unor amenzi uriașe, de până la 6% din cifra de afaceri globală a platformelor.
Mituță a adăugat că în România DSA nu e aplicat cum ar trebui de autoritatea coordonatoare, și anume ANCOM – Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații.
Momentan, ANCOM nu a avut nicio reacție în acest caz.
Pe site-ul ANCOM se menționează că instituția nu are rolul de a modera informațiile postate pe rețelele sociale, ci doar să ceară platformelor online să dea jos conținutul ilegal.
O altă instituție care are atribuții pe partea de dezinformare în mediul online este Consiliul Național al Audiovizualului (CNA).
Vicepreședintele instituției, Valentin Jucan, a susținut, într-o postare pe Facebook, că CNA știe care sunt modificările legislative de care are nevoie și le-a solicitat de nenumărate ori Parlamentului.
El a mai spus că și CNA și alte autorități au nevoie de ”un cadru legal adaptat”.
”Ce așteptăm? Cât mai așteptăm? … Această pierdere de timp, aceste ezitări și lipsa de asumare este pe cale să compromită integritatea alegerilor din 2028 și viitorul democrației noastre”, a scris el, adăugând că nivelul dezinformării este ”fără precedent”.
Între timp, teoriile conspirației se țes în continuare. Atât pe Tik-Tok, cât și pe Facebook, persoane cunoscute pentru răspândirea teoriilor conspirației, inclusiv o profesoară din București, susțin că incidentul e parte a unei strategii care vizează ”cenzura pe internet”.