Pentru a atinge un nivel de securitate națională similar cu cel al Suediei, România trebuie să inițieze o campanie structurată de dezvoltare și consolidare educațională și culturală, subliniază o analiză „security-first”, realizată de BCU.
Potrivit analizei Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” din București (BCU), în următorii 5 ani, România trebuie să aloce strategic peste 1,5 mld. € în educație, cultură și infrastructură intelectuală, pentru a amplifica securitatea națională în toate dimensiunile: militară, informațională, socială și economică.
Contextul geopolitic regional și global impune o agendă coerentă de educație și cultură, menită să consolideze cultura civică și responsabilitatea națională.
Potrivit Eurostat, cheltuielile României pentru educație și cultură în 2023 au fost de doar 3,3%, respectiv 1% din PIB, printre cele mai mici la nivel european. În același timp, Suedia alocă peste 7,6% din PIB pentru educație, iar Ungaria alocă 2,6% din PIB pentru cultură, recreere și religie.
Analiza BCU arată că România ar trebui să aloce strategic, în următorii 5 ani, peste 1,5 mld. EUR în educație, cultură și infrastructură intelectuală, pentru a dezvolta capacitățile de reziliență la provocările actuale de natură militară, informațională, socială și economică.
“Cursa înarmării educaționale și culturale este o necesitate strategică fără precedent în vremurile noastre. Lecturile esențiale, accesul la informație autentică și dezvoltarea spiritului critic devin instrumente vitale pentru rezistența în fața războiului hibrid, care poate răsturna ordinea socială prin doar două clickuri. De aceea, este urgent să reevaluăm prioritățile naționale și să acordăm bugetului pentru educație și cultură aceeași importanță și prioritate pe care o acordăm înarmării și apărării. O națiune bine pregătită cultural este o națiune puternică și rezistentă”, a declarat conf. univ. dr. Mireille Rădoi, directoarea Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”.
Analiza reliefează o serie de recomandări, printre care creșterea investițiilor în educație la minimum 5 % din PIB în 5 ani, ca fundament pentru reziliență socială și capacitate de reacție informatică, creșterea investițiilor în cultură până la minimum 2% din PIB, ca anticorp în fața atacurilor de dezinformare.
De asemenea, BCU propune amplificarea sprijinului pentru biblioteci și centre de cultură comunitară, privite ca noduri de pregătire și rezistență informațională, dezvoltarea unei rețele de cercetare și educație totală în apărare, precum și integrarea culturii și educației în strategia națională de securitate.
În opinia lui Mireille Rădoi, România nu este doar o țară expusă militar, ci una “atacată simbolic, dezorientată cultural, sedusă ideologic”.