Camera Deputaților și Senatul au votat marți doi noi judecători la Curtea Constituțională, pe un mandat de 9 ani. Unul a fost propus de UDMR, iar altul de cei de la PSD, potrivit negocierilor din noua Coaliție de guvernare.
În acest an, expiră mandatele a trei judecători ai Curții Constituționale. Este vorba despre cel al președintelui Marian Enache, urmat de mandatul Liviei Stanciu și a lui Attila Varga.
Potrivit negocierilor politice, PSD și UDMR propun doi judecători la CCR, iar USR urmează să propună Avocatul Poporului.
Florin Busuioc a primit 79 de voturi “pentru” și 36 de voturi “contra” din partea senatorilor.
Asztalos Csaba a primit de 195 de voturi “pentru” și 73 de voturi “contra” din partea deputaților.
+++
La dezbateri Asztalos Csaba a spus că oamenii vor găsi în el un “apărător al drepturilor și libertăților fundamentale, precum și o persoană echilibrată deschisă și loială colaborării între instituții”.
+++
Camera Deputaților l-a votat pe Asztalos Csaba Ferenc, care la bază este jurist, fost membru al UDMR, formațiune din care a demisionat în septembrie 2013 și până azi președintele Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, la al doilea mandat.
Asztalos a absolvit liceul în Baia Mare, la secția de limbă maghiară a Colegiului Național „Mihai Eminescu”, unde a avut specializarea filologie. Între anii 1993 și 1997 a urmat studii juridice la Universitatea din Oradea, Facultatea de Știinte Juridice și Administrative. Între anii 2008-2009 a obținut un MBA în administrație publică de la Universitatea din Limerick, din Irlanda.
Între anii 2003 și 2006 a urmat studii post-universitare la: Centrul European pentru Studii de Securitate “George C. Marshall” în Garmisch-Partenkirchen, Germania (2004), Departamentul de Stat al S.U.A. din Washington D.C (prin programul “Young Leaders Project on Current Social, Political, and Economic Issues”, 2003), Școala Internațională pentru studierea Holocaustului „Yad Vashem” din Ierusalim prin programul “Studii despre Holocaust pentru politicienii români” (2003); a urmat cursul „Intelligence and Democracy” la The Center for Civil – Military Relations Naval Postgraduate School, organizat prin Programul de dezvoltare al Națiunilor Unite și Fundația Parteneri pentru Dezvoltare Locală în Monterey, California (2004) și cursul „Securitate și buna guvernare” la Universitatea Națională de Apărare „Carol I” – Colegiul Național de Apărare (2006). A absolvit, de asemenea, Colegiul Superior de Siguranță Națională la Academia Națională de Informații din București (2006).
În 2002 a fost ales membru al Colegiului Director al CNCD, iar în 2005 a devenit președintele acestei instituții pentru un mandat de cinci ani. A început cel de-al doilea mandat la 26 aprilie 2010. În perioada ianuarie-aprilie 2010 a fost Consilier de Stat în Cabinetul Vice Prim-ministrului Béla Markó din Guvernul Boc II.
+++
Cel numit de senatori este Mihai Busuioc, președinte al Curții de Conturi. GMedia.ro scrie că acesta a absolvit Facultatea de Drept la Universitatea privată ”Nicolae Titulescu” din București (1998-2002). A urmat un curs postuniversitar de Drept Notarial și Proceduri Speciale la Facultatea de Drept (Universitatea Transilvania, Brașov, 2004-2006) și a urmat un master în Drept funciar, publicitate imobiliară și cadastru (Universitatea ”Constantin Brâncuși”, Târgu Jiu, 2005-2007), apoi a urmat cursuri postuniversitare la Colegiul Național de Apărare, în cadrul Universității Naționale de Apărare ”Carol I” (2007).
Busuioc a fost conducător de Carte Funciară la finalul anilor 90 (Biroul de Carte Funciară – Judecătoria Sector 4), apoi lector la Centrul de Pregătire a personalului auxiliar și de specialitate din cadrul Ministerului Justiției, ulterior registrator la Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), iar apoi a început să dețină funcții de conducere în ANCPI, al cărui director corp control a devenit în 2013-2014.Ulterior, Mihai Busuioc a devenit consilier secretar de stat, secretar general adjunct și secretar de stat la Ministerul Dezvoltării, apoi a fost Secretar General al Guvernului, conform CV-ului.
Instituția a intrat în atenția Parchetului European (EPPO) condus de Laura Codruța Kovesi în 2024, când procurorii au confirmat existența unui dosar penal in rem (se cercetează fapta, nu o persoană, n.red.) în care anchetează un proiect al Curții de Conturi a României realizat cu sprijinul Băncii Mondiale. Informația a fost confirmată la vremea respectivă pentru Context.ro, dar G4Media a scris în decembrie 2023 că sindicatul angajaților Curții de Conturi a anunțat existența dosarului penal.
Proiectul CCR – SAI pentru cetățean, implementat în perioada 2019-2023, a înghițit aproape 6 milioane de euro, din care peste 5 milioane bani europeni, pentru “modernizarea, standardizarea și transparentizarea” instituției. Curtea de Conturi a transmis atunci că nu știe nimic despre ancheta EPPO.
Din valoarea totală a proiectului, echivalentul a 6 milioane de euro, Curtea de Conturi a cheltuit 29 de mii de euro pe materiale promoționale și peste 52 de mii de euro pentru organizarea conferinței de închidere a proiectului.
Un rol important în derularea acestui proiect l-a avut chiar șeful Curții de Conturi, Mihai Busuioc. În 2019, el a fost cel care a numit echipa de management a proiectului. Potrivit documentului, cei 11 angajați ai Curții de Conturi au primit și bani în plus pentru că făceau parte din această echipă de implementare.
Banca Mondială a asigurat servicii de consultanță pentru proiectul “SAI pentru cetățean” al Curții de Conturi, instituția care are un rol principal în verificarea cheltuirii fondurilor europene din PNRR. Context.ro a arătat într-un material anterior că Banca Mondială a oferit consultanță și pentru elaborarea PNRR și că va putea factura servicii de consultanță plătite din acest fond european.
Deși nu are experiență de 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior, așa cum cere Constituția, președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a spus marți dimineață că Busuioc este calificat pentru funcție.
Despre funcționarea CCR
Curtea Constituțională este alcătuită din 9 judecători, numiți pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit. Din cei 9 judecători, trei sunt numiți de Camera Deputaților, trei de Senat și trei de președintele României.
Componența Curții se înnoiește cu o treime din numărul judecătorilor din 3 în 3 ani, fiecare din autoritățile competente să efectueze numirile desemnând câte un judecător. Aplicarea acestui sistem de înnoire periodică a fost asigurată, la înființarea Curții, prin numirea primilor judecători pe durate de 3, 6 și 9 ani, pentru fiecare din aceste durate fiind desemnat, în mod corespunzător, câte un judecător din fiecare grupă.
Judecătorii Curții trebuie să aibă pregătire juridică superioară, înaltă competență profesională și o vechime de cel puțin 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior. Aceste exigențe i-au conferit Curții Constituționale privilegiul de a se fi impus, încă de la constituire, prin prestigiul de care s-au bucurat judecătorii săi.
Funcția de judecător al Curții Constituționale este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul juridic superior. Totodată, judecătorilor le este interzis să facă parte din partide politice. Judecătorii Curții sunt obligați, prin lege, să-și îndeplinească funcția cu imparțialitate și în respectul Constituției și să se abțină de la orice activitate sau manifestare contrare independenței și demnității funcției lor.
Ei se bucură de imunitate și nu pot fi trași la răspundere pentru opiniile și voturile exprimate la adoptarea soluțiilor.
Judecătorii Curții nu pot fi arestați sau trimiși în judecată penală decât cu aprobarea biroului permanent al Camerei care i-a numit sau a Președintelui României, după caz. Președintele Curții Constituționale este egal în grad cu președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, iar ceilalți judecători cu vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.